INTELIGÉNȚĂ s. f. capacitate a individului de a se adapta la împrejurări noi, de a sesiza relațiile esențiale și de a găsi o ieșire dintr-o anumită situație, de a rezolva probleme noi; deșteptăciune. ◊ om inteligent. ♦ ~ artificială = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane. (< fr. intelligence, lat. intelligentia, germ. Intelligenz) Vezi definitia »

BUȘILĂ, Constantin (1877-1949), inginer electrotehnician român. Prof. univ. la București. A colaborat la construirea portului Constanța. A proiectat și construit mai multe centrale electrice în Constanța, Pitești, Piatra Neamț, Ploiești. În 1916 a înființat Institutul Român de Energie prin care a stimulat cercetarea în domeniu. Vezi definitia »

CORNIÉRĂ s.f. Bară metalică profilată, care are în secțiune două aripi în formă de unghi drept. [Pron. -ni-e-. / < fr. cornière]. Vezi definitia »

CONTRAPÁNTĂ, contrapante, s. f. Pantă opusă unei alte pante în cadrul unei văi fluviale sau glaciare, cu formații geologice de durități și vârste diferite. – Din fr. contrepente. Vezi definitia »

BRONȘÍTĂ, bronșite, s. f. Boală constând în inflamația mucoasei bronhiilor, caracterizată prin tuse. – Fr. bronchite. Vezi definitia »