AUTOTRÓF, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Care își produce singur substanțele de care are nevoie. [Pron. a-u-, pl. -fi, -fe. / < fr. autotrophe, cf. gr. autos – însuși, trophe – hrană]. Vezi definitia »

WÓLOF subst. 1. S. m. Membru al unei populații vest-africane care ocupă în special regiunea de coastă a Senegalui (și, parțial, a Gambiei). 2. S. n. Limba vorbită de wolof (1), folosită mai ales ca lingua franca în Senegal. (cf. engl. wolof < wolof wolof) [AHDEL, MW] Vezi definitia »

filosof grec. Vezi definitia »

FOTOTRÓF, -Ă adj. (despre plante și unele organisme) care sintetizează substanțele organice cu ajutorul luminii solare. (< fr. phototrophe) Vezi definitia »