ORTODIASCOPÍE s.f. Proiectarea pe un ecran fluorescent a contururilor organelor pe care dorim să le observăm la radioscopie. [Pron. -di-as-. / < fr. orthodiascopie]. Vezi definitia »

OINOLOGÍE s.f. v. enologie. Vezi definitia »

DIFTERÍE, difterii, s. f. Boală contagioasă acută produsă de bacili, caracterizată prin formarea unor membrane false pe amigdale, pe faringe sau pe laringe, prin greutate în respirație și la înghițirea alimentelor, prin febră etc.; anghină difterică. – Din fr. diphtérie. Vezi definitia »

FONOTAXÍE s. f. (biol.) mișcare de reacție a unui organism determinată de o excitație sonoră. (< fr. phonotaxie) Vezi definitia »

ESTEZIOLOGÍE s. f. (Psih.) Studiu al fenomenelor senzoriale. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. esthésiologie. Vezi definitia »