CORDÍTĂ², cordite, s. f. (Med.; în sintagma) Cordită trofică = afecțiune a coardelor vocale care determină o disfonie manifestată prin scăderea potențialului de efort vocal. – Din fr. chordite. Vezi definitia »

lighioánă (lighioáne), s. f. – Bestie, animal, dihanie. – Var. lighioaie. Deformare populară a lui leghion, s. n. (înv., legiune), din ngr. λεγεών (Tiktin; Candrea), parțial prin intermediul sl. legeonŭ. Pl. leghioae „legiuni” există încă de la Dosoftei (sec. XVII); de la el s-a format sing. regresiv reprezentat de var. Alte explicații sînt fantastice: din ngr. ἄλογα εϊνα „vietăți mici” (Cihac, II, 669) sau în loc de *lighian ‹ libian (Bogrea, Dacor., IV, 828). Semantismul se explică prin înțelesul intermediar de „demon”, plecînd de la expresia leghioane de draci, frecventă în literatura religioasă. Vezi definitia »

șcleámpă, șclémpe, s.f. (reg.; deprec.) persoană bătrână, ramolită. Vezi definitia »

POLÍTICĂ, politici, s.f. – V. politic (I) [DEX'98] Vezi definitia »

MITÉNĂ, mitene, s. f. Mănușă care acoperă numai o parte a mâinii, lăsând descoperite ultimele două falange ale degetelor. – Din fr. mitaine. Vezi definitia »