RECTILÍNIU, -IE adj. În linie dreaptă. ♦ (Despre figuri geometrice) Mărginit de linii drepte. [Pron. -niu, var. rectilin, -ă adj. / cf. fr. rectiligne]. Vezi definitia »

ANTIMÓNIU s. n. Metaloid de culoare albă-cenușie, cu numeroase folosiri în industrie; stibiu. – Din fr. antimoine, lat. antimonium. Vezi definitia »

COLUTÓRIU s. n. preparat de consistență vâscoasă, antiseptic sau antibiotic, în stomatologie, pentru badijonarea gingiilor și a pereților interni ai gurii. (‹ fr. collutoire) Vezi definitia »

CLADÓDIU s. n. tulpină metamofozată, ramură axilară lățită, fără frunze ori cu frunze foarte reduse. (< lat. cladodium) Vezi definitia »

BUCRÁNIU ({s} gr. bous „bou” și kranion „craniu”) s. n. Craniu de bou folosit ca element decorativ în arhitectură. Însoțit de benzi decorative, i se adaugă, uneori, ghirlande și flori. Apărut în Franța în epocile care au încercat să imite cît mai fidel antichitatea. Vezi definitia »