armán (armáne), s. n. – 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele. – 2. Rotocol, cerc. – Var. harman, armean. Tc. harman (Șeineanu, II, 23; Lokotsch 869), cf. bg., sb. harman. – Der. armangiu, s. m. (paznic de hambar); armănit, s. n. (treierat). Vezi definitia »

PRITÁN, pritani, s. m. Delegat al unui trib în Sfatul celor cinci sute din Atena. – Din fr. prytane. Vezi definitia »

malawián (referitor la Malawi) (-wi-an) adj. m., s. m., pl. malawiéni (-wi-eni); adj. f., s. f. malawiánă, pl. malawiéne Vezi definitia »

FRASNIÁN s. n. primul etaj al devonianului superior. (< fr. frasnien) Vezi definitia »

dragomán (dragománi), s. m. – Tălmaci, traducător, interpret. – Mr. draguman. Ngr. δραγουμάνος (Tiktin; Scriban), din tc. terceman, și acesta din arab. tardžumân. Din ngr. provine și it. dragomanno, alb., bg. dragoman, și din arab. fr. truchement, sp. trujamán. Din tc. provine rom. tergiman (var. terziman), s. m. (interpret). – Der. dragomanlîc, s. n. (meseria de interpret). Vezi definitia »