BRÂNZÁR, brânzari, s. m. Cel care prepară brânză; negustor sau vânzător de brânză. – Din brânză + suf. -ar. Vezi definitia »

ȚEPÁR, -Ă, țepari, -e, s. m. și f., adj. (Arg.) (Persoană, firmă) care escrochează, înșală în afaceri, care dă țepe; escroc; hoț; fraudator; țepuitor. – Din țeapă + suf. -ar. Vezi definitia »

CLASIÁR s. m. soldat roman care făcea serviciul în flotă. (< lat. classiarius) Vezi definitia »

METOCÁR, metocari, s. m. Călugăr care are în grija lui un metoc. – Metoc + suf. -ar. Vezi definitia »

CUATERNÁR, -Ă I. adj. format din patru unități; divizibil cu 4. ◊ (chim.; despre substanțe organice) din patru elemente (carbon, hidrogen, oxigen și azot). ◊ (despre măsură, ritm) compus din patru elemente ritmice. II. adj., s. n. (din) ultima perioadă a neozoicului, în care apare omul; antropogen. (< fr. quaternaire, it. quaternario, lat. quaternarius) Vezi definitia »