titcuí, titcuiésc, vb. IV (reg.) a ascunde, a tăinui. Vezi definitia »

MÂNUÍ, mânuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A folosi un instrument, o unealtă, o armă cu ajutorul mâinilor. ♦ P. gener. A folosi, a aplica. 2. A lua sau a duce cu mâna; a manipula. 3. A administra, a manipula bani, fonduri. – Mână + suf. -ui. Vezi definitia »

șlituí, șlituiésc, vb. IV (reg.; despre bușteni) a transporta cu sania. Vezi definitia »

ZIDUÍ, ziduiésc, vb. IV. Tranz. ~; (Fig.) Nori negri... ziduind zăvorât zarea. Vezi definitia »

SĂRĂDUÍ, sărăduiésc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A împodobi cu săraduri. – Sărad + suf. -ui. Vezi definitia »