năsturáre, năsturắri, s.f. (înv.) 1. încheiere a nasturilor. 2. coasere a nasturilor. Vezi definitia »

CADENȚÁRE, cadențări, s. f. (Rar) Acțiunea de a cadența. – V. cadența. Vezi definitia »

AUTOEDUCÁRE s.f. Acțiunea de a se autoeduca ; autoeducație. [< autoeduca]. Vezi definitia »

BOCITOÁRE, bocitoare, s.f. – V. bocitor (2) [DEX'98] Vezi definitia »

SOLVATÁRE s. f. Fenomen care însoțește dizolvarea substanțelor într-un solvent și care constă în stabilirea unor legături între ionii sau moleculele substanței dizolvate și moleculele dizolvantului. – După fr. solvatation. Vezi definitia »