CONOÍD adj. De formă conică; conoidal. // s.n. Suprafață generată de o dreaptă care se menține paralelă cu un plan dat și se sprijină pe o dreaptă fixă și pe o curbă fixă. [Pron. -no-id. / < fr. conoïde, cf. gr. konos – con, eidos – formă]. Vezi definitia »

PARABOLOÍD, paraboloizi, s. m. (Mat.) 1. Suprafață descrisă de o parabolă¹ care se deplasează astfel încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuși, iar vârful ei descrie o parabolă¹ fixă. 2. (În sintagma) Paraboloid de rotație = suprafață generală prin rotația unei parabole¹ în jurul axei de simetrie. – Din fr. paraboloïde. Vezi definitia »

STAVRÍD, stavrizi, s. m. Mic pește răpitor de mare, cu corpul fusiform, acoperit cu solzi mărunți și având linia laterală cu o curbură la jumătatea ei (Trachurus ponticus). – Din ngr. stavrídhi. Vezi definitia »

ADENOÍD, -Ă adj. Care are aspectul unui țesut glandular. ◊ Vegetații adenoide = polip (2). [Pron. -no-id. / < fr. adénoide, cf. gr. aden – glandă, eidos – aspect]. Vezi definitia »

FELDSPATOÍD, -Ă s.m. Mineral având compoziție asemănătoare celei a feldspaților. [Pron. -to-id. / < fr. feldspatoïde]. Vezi definitia »