solodéț, solodéțe, s.n. (reg.; la războiul de țesut) bețișor de lemn în care se introduce țeava la suveica războiului; fus, huludeț, lemnuș, sfârcel, surcel. Vezi definitia »

BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Germ. Bolzen. Vezi definitia »

TURNULÉȚ, turnulețe, s. n. Diminutiv al lui turn; turnișor. – Turn + suf. -uleț. Vezi definitia »

PAHÓNȚ, pahonți, s. m. (Pop.) 1. Soldat cărăuș din armata rusă. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană grosolană, necioplită sau murdară [Var.: pohónț s. m.] – Cf. rus. pehotineț „infanterist”. Vezi definitia »

CÂȚ interj. Strigăt cu care se gonește pisica. – Onomatopee. Cf. germ. Katze. Vezi definitia »