Definita cuvantului corită
corítă, coríte, s.f. (reg.) albie, covată (în care curge mustul).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu corită
DOGMÁTICĂ s.f. Expunere sistematică a dogmelor unei religii; tratat asupra dogmelor. [< fr. dogmatique]. Vezi definitia »
ANGEÍTĂ s. f. inflamație a vaselor sangvine; vascularită. (< fr. angéite) Vezi definitia »
TELEGÚȚĂ, teleguțe, s. f. Diminutiv al lui teleagă; telegea. – Teleagă + suf. -uță. Vezi definitia »
FACTÚRĂ1, facturi, s. f. Structură, constituție (intelectuală, psihică, morală etc.). ♦ Caracter, aspect exterior, specific al unei opere de artă plastică. ♦ Ansamblul mijloacelor de expresie care determină specificul unei opere literare sau muzicale. – Din fr. facture, lat. factura. Vezi definitia »
NEELEGÁNȚĂ s. f. Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; (rar) ineleganță. – Ne- + eleganță. Vezi definitia »