RẮCNET, răcnete, s. n. 1. Zbieret, urlet de animal. 2. Strigăt puternic scos de om. – Răcni + suf. -et. Vezi definitia »

DECIMOLÉT s. n. (muz.) diviziune ritmică specială din zece note de durată egală cu aceea a opt note obișnuite. (< it. decimoletto) Vezi definitia »

SEMIANALFABÉT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care abia știe să scrie și să citească. (< semi- + analfabet) Vezi definitia »

ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur. 2. Partea superioară a catargului. – Din lat. arboretum. Vezi definitia »

BUNGÉT, bungeturi, s. n. (Reg.) Pădure sau porțiune de pădure deasă și întunecoasă; desiș. [Acc. și: búnget] – Cf. alb. bunk. Vezi definitia »