DURÁ³, pers. 3 durează, vb. I. Intranz. 1. (Despre acțiuni în desfășurare) A ține un anumit timp, a se desfășura într-o anumită perioadă de timp. ♦ A persista, a dăinui, a se menține. 2. (Despre lucruri) A se menține (multă vreme) în stare bună; a fi trainic. – Din fr. durer, lat. durare. Vezi definitia »

ninerá, nineréz, vb. I (reg.) 1. a alinta, a dezmierda, a mângâia, a răsfăța. 2. (refl.) a se afecta, a se fandosi, a se sclifosi. Vezi definitia »

sofrá (-ále), s. f. – Măsuță joasă pentru mîncare. – Mr. sufră. Tc. sofra, din arab. süfret „provizii de drum” (Șeineanu, II, 324; Lokotsch 1937), cf. ngr. σοφρᾶς, alb., bg., sb. sofrá. – Der. sofragiu (var. sufragiu), s. m. (om de serviciu, ospătar), din tc. sofraci, cf. ngr. σοφραντζής, bg., sb. sofradžija; sufragerie (var. sofragerie), s. f. (cameră unde se servește masa). Cf. sufertaș. Vezi definitia »

CIANURÁ vb. tr. a efectua cianurare. (< fr. cyanurer) Vezi definitia »

ZOSTÉRA s.f. Plantă monocotiledonată care formează adevărate prerii submarine; iarbă-de-mare. [< fr. zostère, cf. gr. zoster – centură]. Vezi definitia »