ARMORICUM (ARMONICA), denumire celtică dată coastei de NV a Franței, cuprinsă între estuarele Senei și Loarei. Locuită de triburile celtice ale cimbrilor și veneților, reg. a fost cucerită de Cezar (56 î. Hr.) și inclusă în prov. romană Gallia Lugdunensis. Vezi definitia »

OLÚM, olumuri, s.n (Reg.) Adăpost pentru animale; îngrăditură, țarc. – Din tc. olum „vad”. Vezi definitia »

IBÚM s. n. Dispoziție a legilor vechilor evrei, potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului ei. – Din fr. ibum. Vezi definitia »

volum urinar scazut Vezi definitia »

EPONICHÍUM s. n. fâșie subțire a pliului de piele atașat la baza unghiei. (< lat. eponychium) Vezi definitia »