ANTRETOÁZĂ, antretoaze, s. f. 1. Fiecare dintre grinzile transversale care leagă grinzile principale ale unui pod. 2. Bară cilindrică găurită care leagă peretele căldării cu aburi, pentru consolidare. – Fr. entretoise. Vezi definitia »

pleváșcă, plevăști, s.f. (reg.) 1. jgheab cu apă de coborât lemnele de la munte; scoc. 2. (în forma: plavașcă) procedeu de transportare a buștenilor pe apă, lăsându-i să vină la vale singuri, nelegați în plute. Vezi definitia »

polobocícă, polobocéle, s.f. (reg.) butoiaș. Vezi definitia »

spencúță, spencúțe, s.f. (reg.) coș mic, folosit și ca măsură de capacitate mai mică de 15 kg. Vezi definitia »

déșcă s. m. – Veteran, soldat simplu care este înrolat de un timp. Sb. dečko „flăcău” (Tiktin; Candrea; Scriban). Vezi definitia »