HARÁCI, haraciuri, s. n. Tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman. ♦ Tribut, dare. ♦ Una dintre cele patru rate în care se achitau dările. – Din tc. haraç. Vezi definitia »

îngălmăcí, îngălmăcésc, vb. IV (reg., înv.) 1. a (se) amesteca, a (se) tulbura; a (se) încurca, a (se) învălmăși. 2. (fig.) a (se) zăpăci. Vezi definitia »

scoháci, scoháce, s.n. (reg.) scobitoare. Vezi definitia »

TRUBÁCI, trubaci, s. m. (Înv.) Trâmbițaș (la vânătoare). – Din rus. trubaci. Vezi definitia »

TRENCI s.n. Pardesiu impermeabil cu croială de raglan; trencicot. [< engl. trench (coat)]. Vezi definitia »