STÓLĂ¹ s. f. 1. rochie largă, căzând în falduri și încinsă cu două brâuri, pe care o purtau peste tunică matroanele romane. 2. ornament de forma unei fâșii lungi, purtat pe după gât de preoții catolici la slujbă. (< it., fr., lat. stola) Vezi definitia »

LEVÚRĂ s. f. ciupercă unicelulară care produce fermentația alcoolului. (< fr. levure) Vezi definitia »

ZEÍNĂ s. f. proteină vegetală din boabele de porumb. (< fr. zéine) Vezi definitia »

OLEÁTĂ, oleate, s. f. Desen executat pe hârtie de calc, pe care sunt trasate detaliile unui teren și cadrul secțiunii topografice la care se referă. [Pr.: -le-a-] – Cf. engl. oiled [paper]. Vezi definitia »

CÍMĂ s.f. (Bot.) Inflorescență formată dintr-un ax principal terminat cu o floare și având lateral mai multe axe secundare ramificate în același fel. [< fr. cyme, cf. lat. cyma – lăstar]. Vezi definitia »