TOPOLOGÍE s.f. 1. Ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor din spațiu din punct de vedere calitativ. 2. (Mat.) Mulțime de părți ale unei mulțimi, supusă anumitor condiții; omotopie. [Gen. -iei. / < fr. topologie, cf. gr. topos – loc, logos – studiu]. Vezi definitia »

NECROSPERMÍE s. f. prezența în spermă a spermatozoizilor morți. (< fr. nécrospermie) Vezi definitia »

EXOFTALMOMETRÍE s. f. măsurare a gradului de protruzie a globului ocular. (< fr. exophtalmométrie) Vezi definitia »

CERVICOCISTOPEXÍE s. f. suspendare chirurgicală a colului vezical în caz de incontinență urinară. (< fr. cervico- cystopexie) Vezi definitia »

AERÁȚIE s. f. 1. introducere de aer într-un mediu; aerare; ventilație. 2. răcire a cerealelor depozitate într-un siloz. (< fr. aération) Vezi definitia »