EXCLAMÁȚIE, exclamații, s. f. Cuvânt, propoziție sau frază rostită cu un ton ridicat (și prelungit), pentru a exprima o stare afectivă puternică; strigăt, exclamare. – Din fr. exclamation, lat. exclamatio. Vezi definitia »

FLUOROMETRÍE s. f. fluorimetrie. (< fr. fluoromètre) Vezi definitia »

ESOFAGOPLASTÍE s. f. operație de refacere a unei porțiuni din esofag. (< fr. oesophagoplastie) Vezi definitia »

POLIGAMÍE s. f. Formă de căsătorie apărută o dată cu sclavia patriarhală, întâlnită și astăzi la unele popoare de religie mahomedană, în care un bărbat are dreptul să se căsătorească în același timp cu mai multe femei; situație în care se găsește un poligam. ♦ Infracțiune comisă de bărbatul căsătorit în același timp cu mai multe femei. – Din fr. polygamie. Vezi definitia »

MEGALODONTÍE s.n. (Med.) Macrodontie. [Gen. -iei. / cf. gr. megas – mare, odous – dinte]. Vezi definitia »