Definita cuvantului cupelație
CUPELÁȚIE s.f. Procedeu industrial de separare a argintului din minereurile bogate în plumb, constând în topirea minereului într-un curent puternic de aer. [Gen. -iei. / cf. fr. coupellation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cupelație
JUXTAPOZÍȚIE, juxtapoziții, s. f. (Rar) Juxtapunere. – Din fr. juxtaposition. Vezi definitia »
PRAXÍE s. f. (med.) coordonare normală a mișcărilor în vederea executării unor acte motorii adecvate scopului propus. (< fr. praxie) Vezi definitia »
RECUZÁȚIE, recuzații, s. f. Recuzare. – Din fr. récusation, lat. recusatio. Vezi definitia »
MALPOZÍȚIE s.f. (Anat.) Așezare defectuoasă (a unui organ). [Gen. -iei. / cf. fr. malposition]. Vezi definitia »
FRAGMENTÁȚIE, fragmentații, s. f. Fragmentare. [Var.: fragmentațiúne s. f.] – Din fr. fragmentation. Vezi definitia »