PENÉL s. n. 1. pensulă mică, în pictură. 2. (fig.) stil, manieră de a picta. (< it. pennello) Vezi definitia »

COVRIGÉL, covrigei, s. m. Diminutiv al lui covrig. – Covrig + suf. -el. Vezi definitia »

MENINGOCÉL s. n. hernie a meningelor, printr-o breșă craniană. (< fr. méningocèle) Vezi definitia »

BĂLTĂCÉL s. n. v. băltăgel. Vezi definitia »

PRÂSNÉL, prâsnele, s. n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană; titirez, sfârlează. ◊ Expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager. ♦ Fig. Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi. 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor. 3. Partea interioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia. [Var.: prisnél s. n.] – Pristen (reg. „prâsnel” < bg.) + suf. -el. Vezi definitia »