CIÚDĂ, s. f. Sentiment de părere de rău, de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu dușmănie. ◊ Loc. adv. și prep. În ciuda cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva. ◊ Loc. conj. În ciuda faptului că... = cu toate că..., deși. ◊ Expr. A face (cuiva) în ciudă = a necăji intenționat (pe cineva). – Din sl. čudo „minune”. Vezi definitia »

capíță (-țe), s. f. – Grămadă conică de fîn. – Mr. căpiță, copiță. Sl. kopica (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 87; Meyer 198; Pușcariu, Lr., 284; Conev 69 și 75); cf. bg. kapica, kopica, kupica, sb. kapica, ceh., pol. kopica „grămadă” și, pornind de la sl., ngr. ϰόπιτσας (Meyer, Neugr. St., II, 33), alb. kopitsë, mag. kopicz. Schimbarea lui o › a pare a fi prezentat dificultăți așa încît unii filologi au căutat explicația în limbile romanice. Cf. Pascu, I, 57, care pornește de la lat. cappa și se referă la vegl. cappa „claie”. Totuși, pare de preferat explicația prin sl.; este vorba de un der. de la sl. kupiti „a aduna”, cf. pol. kopić „a îngrămădi” și rom. cupie. Pentru fonetism, cf. gata. – Der. căpiție, s. f. (grămadă de trestie). Vezi definitia »

bláznă, blázne, s.f. (înv.) 1. înșelăciune, cursă. 2. sminteală, greșeală. 3. monstru, pocitanie. Vezi definitia »

SONDÉZĂ s. f. instalație ușoară folosită pentru executarea forajelor la adâncimi relativ mici, de regulă în explorări geologice, miniere etc. (< fr. sondeuse) Vezi definitia »

LÁRVĂ s.f. (Biol.) Nume dat primei forme pe care o au la ieșirea din ou unele animale care se dezvoltă prin metamorfoză. [< fr. larve, cf. lat. larva – mască]. Vezi definitia »