zăbávă (zăbắvi), s. f. – întîrziere, încetineală, răgaz. Sl. (bg., sb., sl., rus.) zabava (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 467). – Der. zăbavnic, adj. (încet, greoi), din sl. zabavinŭ cu suf. -nic, cf. bg., rus. zabavnik; zăbovi (var. zăbăvi), vb. (a întîrzia, a tărăgăna, a amîna, a tîndăli, a lucra de mîntuială, a se ocupa, a-și pierde vremea; a se întreține), megl. zăbovés, din sl. zabaviti, bg. zabavjam (o în loc de a datorită labialei anterioare, cf. poposi); zăboveală, s. f. (întîrziere, încetineală); zăbovitor, adj. (încet, greoi). Vezi definitia »

MĂSLUIÁLĂ, măsluieli, s. f. (Rar) Măsluire. [Pr.: -lu-ia-] – Măslui + suf. -eală. Vezi definitia »

COLESTEROLÍZĂ s. f. dizolvare a colesterolului de către un lichid organic. (< fr. cholestérolyse) Vezi definitia »

TORSÁDĂ s.f. Motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită. [< fr. torsade]. Vezi definitia »

YOHIMBÍNĂ s.f. Alcaloid din scoarța unui arbore din Africa de Vest, care acționează asupra sistemului nervos simpatic contrar adrenalinei. [g.-d. art. yohimbínei] (din fr. yohimbine) [și DOOM] Vezi definitia »