canát (canaturi), s. n. – Fiecare dintre părțile mobile ale unei uși sau ferestre. – Mr. cănată. Tc. kanat (Roesler 594; Șeineanu, II, 84, Meyer 173; Lokotsch 1048; Ronzevalle 136); cf. ngr. ϰανάτι „jaluzea”, alb. kanatë, bg., sb. kanat. Philippide, II, 635, se gîndea la lat. cannata, care nu pare posibilă. Vezi definitia »

COMISARIÁT² s.n. 1. Organ de conducere militară locală, care făcea recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar și ținea evidența situației militare a cetățenilor. 2. (În fosta U.R.S.S.) Instituție sovietică condusă de un comisar² (1) [în DN]. [Pron. -ri-at. / < rus. komissariat]. Vezi definitia »

DETALIÁT, -Ă, detaliați, -te, adv., adj. (În mod) amănunțit. [Pr.: -li-at. – Var.: detailát, -ă adj.] – V. detalia. Vezi definitia »

ochi perforat expr. (înv.) trișare la jocul de tos. Vezi definitia »

CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Înstelat. – Din fr. constellé, lat. constellatus. Vezi definitia »