Definita cuvantului curul
CURÚL, -Ă adj. Scaun curul = scaun de onoare, încrustat cu fildeș, pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani; magistratură curulă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul; edil curul = magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile. [< lat. curulis, cf. fr. curule].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu curul
a-și face plinul expr. a obține suma de bani propusă dintr-o anumită afacere. Vezi definitia »
ANIMALÍCUL s. m. v. animalcul. Vezi definitia »
ACETÁBUL s. n. 1. cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului. 2. excavație a unei cochilii în care stă fixat animalul. (< fr. acétabule, lat. acetabulum) Vezi definitia »
BINIȘÓRUL s. n. art. v. BINIȘOR. – [DEX '96] Vezi definitia »
AMPLEXICÁUL, -Ă adj. (despre frunze) care îmbrățișează tulpina. (< fr. amplexicaule) Vezi definitia »