ANAERÓB, -Ă adj. (Despre microorganisme) Care trăiește lipsit de aer; anaerobiotic; (despre fenomene biochimice) care se produce într-un mediu fără aer. [< fr. anaérobe, cf. gr. a – fără, aer – aer, bios – viață]. Vezi definitia »

DROB², drobi, s. m. 1. Arbust din familia leguminoaselor, cu frunze trifoliate, cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite (Sarothamnus scoparius). 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor, cu frunze trifoliate, flori albe, galbene sau roșietice și fructe păstăi (Cytisus). ◊ Drob-de-munte = mic arbust cu ramuri lungi și subțiri acoperite cu peri aspri, cu frunze păroase pe partea inferioară și cu flori galbene (Cytisus hirsutus). 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze acoperite de peri și cu flori mici, galbene-aurii (Neslia paniculata). – Din rus., ucr. drok (confundat cu drob¹). Vezi definitia »

HELIOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de heliofobie; fotofob. ♦ (Despre plante) Care nu suportă lumina solară, care crește în regiuni umbrite. [Var. eliofob, -ă adj. / < heliofobie]. Vezi definitia »

IMPRÓB, -Ă adj. lipsit de probitate, necinstit. (< fr. improbe) Vezi definitia »

CINOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de cinofobie. (< fr. cynophobe) Vezi definitia »