silaréi s.m. pl. (reg.) țelină. Vezi definitia »

mihéi, mihéiuri, s.n. (reg.) atelier; masa tâmplarului; strung. Vezi definitia »

retevéi (retevéie), s. n. – Par, resteu, scurtătură. Origine necunoscută. Etimonul sl. (Cihac, II, 311) pare dubios. După Bogrea, Dacor., I, 271, din mag. retesz-fej, cf. retez. Ar putea fi în loc de *restevei, dim. de la resteu, dar der. nu pare normală. Vezi definitia »

turmățéi s.m. pl. (reg.) aluat subțire turnat câte puțin în supa fiartă; zdrențe. Vezi definitia »

ocléi(-i), s. m. – Obleț (Alburnus lucidus). Pol. oklej, rus. ukleja (Tiktin). Vezi definitia »