ni conj. – Nici. – Istr. ni. Sl. ni (Tiktin). Der. din lat. nec (Candrea-Dens., 1228) este îndoielnică. Sec. XVIII, azi rar. Vezi definitia »

ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV. Intranz. (despre metale, clopote, sticlă; la pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornăi, a zdrăngăni. ◊ Tranz. Își zăngănesc armele. [Var.: zingăní, zinghení, zângăní vb. IV] – Zâng + suf. -ăni. Vezi definitia »

TELEOSTEÉNI s. m. pl. subclasă de pești cu coloana vertebrală și craniul complet osoase, corpul acoperit cu solzi osoși și coada heterocercă: crapul. (< fr. téléostéens) Vezi definitia »

dîrní (-nésc, -ít), vb. – (Banat) A ajunge din urmă. Sb. dirnuti (Candrea; Scriban). Vezi definitia »

jughiní, jughinésc, vb. IV refl. (reg.) a se scărpina de murdărie, a se freca de jeg. Vezi definitia »