Definita cuvantului crâmpiță
crâmpiță, crâmpițe, s.f. (reg.) 1. încurcătură la rost în firele cu care se urzește sau se țese; încâlcitură, nod. 2. (fig.) piedică, obstacol, greutate, opăceală. 3. greșeală, sminteală; vițiu, defect, cusur. 4. încurcătură, neînțelegere, bucluc, necaz, ceartă, belea, boacănă; pricină, cauză.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu crâmpiță
Boală de piele manifestată prin pustulă determinată de un agent patogen specific. Apare mai ales pe fa ă, sub forma unor cosuri, puncte negre etc., care adesea supurează. Vezi definitia »
SCROÁMBĂ, scroambe, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior; încălțăminte foarte uzată. [Var.: scrábă, șcrábă s. f.] – Din ucr. șkrab. Vezi definitia »
RĂSFĂȚĂTÚRĂ, răsfățături, s. f. (Rar) Răsfăț (1). – Răsfăța + suf. -ătură. Vezi definitia »
ENTRÁNȚĂ s. f. (inform.) numărul de intrări ale unei porți logice. (< fr. entrance) Vezi definitia »
STÚDENIȚĂ, studenițe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpylligfolia). 2. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., scr. studenica. Vezi definitia »