Definita cuvantului crânciob
crânciób, crâncióbi, s.m. (reg.) vierme (în lemnul de gorun sau în alt lemn tăiat).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu crânciob
BOB2 s.n. Elevator cu turn pentru ridicarea betonului și a altor materiale la înălțimea schelelor. [Pl. -buri. / < engl. bob]. Vezi definitia »
drob (-bi), s. m. – 1. Bucată. – 2. Bulgăre de sare gemă. – 3. Măruntaie de pasăre, și, în special, de miel. – 4. Fel tipic de mîncare, din măruntaie de miel învelit în prapur. – Mr. drob. Sl. drobĭ, cf. bg., sb. drob, rus. drobĭ „bucată” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 102; Conev 43 și 90). Pentru semantism, cf. bg. drob „plămîn”, sb., cr., slov., ceh. drob „intestine”. Din sl. a trecut și în mag. darab, de unde dubletul dărab, s. m. și n. (Trans., bucată). – Der. drobină, s. f. (bulgăre de sare gemă), din sl. (bg.) drobina, sec. XVII; sdrobi, vb. (a sparge, a distruge; a toca, a pulveriza), din sl. s(ŭ)drobiti (cf. megl. drubes ‹ bg. drobiă); sdrobitor, adj. (care zdrobește); sdrobitură, s. f. (spărtură); sdrob, s. m. (fragment, rest). Vezi definitia »
TURCOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care detestă, urăște ceea ce este turcesc. [< fr. turcophobe]. Vezi definitia »
ZGÂRCIÓB, -OÁBĂ, zgârciobi, -oabe, s. m. și f. (Fam.) Persoană foarte zgârcită. – Cf. zgârci2. Vezi definitia »
IMPRÓB, -Ă adj. Lipsit de probitate, necinstit. [Cf. fr. improbe]. Vezi definitia »