sarmá (sarmále), s. f. – Gălușcă înfășurată în foaie de varză sau de viță. – Mr. sărma, megl. sarma. Tc. sarma (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1857; Ronzevalle 107), cf. ngr. σαρμᾶς, bg., sb. sarma. Vezi definitia »

ma voi duce la piata, v-am adus creveti Vezi definitia »

LÁMA s.m. invar. Preot-călugăr budist din Tibet, din Mongolia etc. ◊ Marele lama = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. [< fr., tib. lama]. Vezi definitia »

DESHUMÁ, deshumez, vb. I. Tranz. A dezgropa osemintele unui mort; a exhuma. – Des¹- + [în]huma. Vezi definitia »

CONFIRMÁ, confirm, vb. I. Tranz. 1. A recunoaște justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmație etc. 2. (Jur.) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaște astfel efectele juridice. ♦ A întări hotărârea, sentința unei instanțe inferioare prin aprobare. 3. A definitiva pe cineva într-o situație. 4. (În biserica catolică) A oficia ritualul confirmației. – Din fr. confirmer, lat. confirmare. Vezi definitia »