PÚBLIC, -Ă I. adj. 1. care privește tot poporul, aparține întregii națiuni. ◊ care poate fi folosit de toată lumea. ◊ (despre persoane) care ocupă o funcție de stat. 2. care are loc în fața unei adunări de oameni. 3. care vine de la colectivitate, la care participă întreaga colectivitate. II. s. n. 1. colectivitate mare de oameni; mulțime. 2. totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferință. (< lat. publicus, fr. public) Vezi definitia »

TRÓFIC, -Ă adj. Referitor la nutriția țesuturilor, a organismelor. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) hrană”, „de nutriție”. [< fr. trophique, cf. gr. trophikos – hrănitor]. Vezi definitia »

HOMOCÍCLIC, -Ă adj. 1. (despre compuși organici) care conține un ciclu închis de atomi de carbon în moleculă. 2. (despre flori) cu verticile uniforme sau cu același număr de piese. (< fr. homocyclique) Vezi definitia »

SARÍC, saricuri, s. n. (Înv.) Văl făcut dintr-o țesătură fină (și adesea împodobit cu pietre prețioase), care se înfășura în jurul fesului, alcătuind împreună turbanul turcesc; p. gener. turban. – Din tc. sarik. Vezi definitia »

MANGÁNIC, -Ă adj. care conține mangan. ♦ acid ~ = acid compus din oxigen, hidrogen și mangan. (< fr. manganique) Vezi definitia »