CENOBITÍSM s.n. (op. anahoretism) Situație de cenobit. [< fr. cénobitisme]. Vezi definitia »

ORTODOXÍSM s. n. 1. Religia creștină ortodoxă. 2. Calitatea de a fi ortodox (2). 3. Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe. – Ortodox + suf. -ism. Vezi definitia »

INCOLINÍSM s.n. (Biol. Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca adăpost. [Cf. fr. incolinisme, cf. lat. incolere – a locui]. Vezi definitia »

IREDENTÍSM s. n. [din it. irredento = neeliberat] – Mișcare politică naționalist-șovină, inspirată și condusă de burghezia și moșierimea italiană, apărută în deceniul opt al secolului al XIX-lea sub lozinca alipirii la Italia a teritoriilor cu populație de origine italiană din afara granițelor țării. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, iredentismul a fost promovat de către imperialismul italian în scopuri expansioniste. Prin extensie, termenul denumește orice mișcare politică ce urmarește anexarea unor teritorii sub lozinci naționalist-șovine. Vezi definitia »

ANALFABETÍSM s. n. neștiință de carte. (< fr. analphabétisme) Vezi definitia »