FREMĂTÁ, freámăt, vb. I. Intranz. 1. (Despre frunze; p. ext. despre copaci și păduri, despre valurile mării; la pers. 3) A produce freamăt. 2. (Despre oameni) A se înfiora, a vibra, a palpita; (despre colectivități) a se agita. – Din freamăt. Vezi definitia »

POLÉNTA s. f. mămăligă. ◊ fiertură din mălai sau din făină, în Italia. (< it. polenta) Vezi definitia »

COLECTÁ, colectez, vb. I. Tranz. 1. A aduna, a strânge la un loc lucruri, bani etc. pentru un anumit scop. 2. (Ieșit din uz) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse. 3. (Despre abcese sau răni) A face puroi; a coace. – Din fr. collecter. Vezi definitia »

binecuvîntá (binecuvîntéz, binecuvîntát), vb. – A blagoslovi. De la bine și cuvînta, compuși ca în gr. εὐλογείν, sl. blagosloviti, cf. lat. benedicere. În limbajul ecleziastic continuă să fie limpede compunerea; fapt pentru care se pot separa elementele sale, ca în fraza liturgică bine este cuvîntat cel ce vine întru numele Domnului. – Der. binecuvîntare, s. f. (acțiunea, formula sau gestul de a binecuvînta); binecuvântător, adj. (care binecuvîntează). Vezi definitia »

DISCUTÁ vb. I. tr., intr. 1. A vorbi, a dezbate (asupra unei chestiuni etc.); a conversa; a analiza. 2. A vorbi în contradictoriu cu cineva. [P.i. discút. / < fr. discuter, cf. lat. discutere]. Vezi definitia »