DEGLUTÍȚIE s.f. Înghițire. [Gen. -iei, var. deglutițiune s.f. / cf. fr. déglutition, lat. deglutitio]. Vezi definitia »

TAHIGRAFÍE s.f. (Rar) Stenografie. [Gen. -iei. / < fr. tachygraphie]. Vezi definitia »

copie echivalenta a suportului fizic; platforma de lucru, care copie in mod cat mai fidel functionalitatile si executia operatiilor sistemului de lucru pentru care a fost gandita aplicatia de la bun inceput. Vezi definitia »

TETRAPLEGÍE s. f. paralizie a celor patru membre datorită leziunii măduvei spinării. (< fr. tétraplégie) Vezi definitia »

ATARAXÍE s. f. 1. Concepție filozofică idealistă, în antichitate, care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească. 2. (Med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. – Fr. ataraxie (< gr.). Vezi definitia »