studietóriu, studietórii, s.m. (înv.) cercetător. Vezi definitia »

CUSURGÍU, -ÍE, cusurgii, s. m. și f., adj. (Fam.) (Persoană) înclinată să găsească cusururi (1) la orice; (persoană) care are chef de ceartă. – Cusur + suf. -giu. Vezi definitia »

DECLAMATÓRIU, -IE adj. v. declamator. Vezi definitia »

ORIFÍCIU s.n. Deschidere, deschizătură (a unei cavități). [Pron. -ciu, pl. -ii. / cf. lat. orificium, fr. orifice]. Vezi definitia »

BIGUDÍU s.n. Mică tijă metalică sau din plastic pe care se răsucește o șuviță de păr pentru a-l ondula. [Pron. -diu. / < fr. bigoudi]. Vezi definitia »