STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacție anormală; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu. 2. (Geol.) Presiune laterală tangențială care se produce în sinclinale și determină formarea cutelor muntoase. – Din engl., fr. stress. Vezi definitia »

CHERSONES 1. C. Tracic, denumire antică a reg. situate în N bazinului M. Egee, în actuala Pen. Gallipoli. Colonizat de ionieni la sfîrșitul sec. 8 î. Hr., a constituit un important punct de contact între civilizația greacă și cea sud-tracică. 2. C. Tauric, denumire antică a Pen. Crimeea. Cetățile grecești ale C.T. au creat în sec. 5 î. Hr. Regatul Bosporan sau Bosporul Cimmerian, cu reșed. la Panticapaion (azi Kerci). Cucerit de Regatul Pont, condus de Mithridates VI Eupator. C.T. a fost anexat apoi de către Roma (63 î. Hr.). 3. Colonie grecească în Pen. Crimeea, în apropierea actualului oraș Sevastopol, fundată în sec. 5 î. Hr. A întreținut legături comerciale cu orașele grecești din Dobrogea, Histria, Tomis și Callatis. Vezi definitia »

BLUES [BLUZ] s. n. cântec popular din folclorul negrilor americani, devenit piesă instrumentală (de jaz). (< amer. blues) Vezi definitia »

STOKES s.m. Unitate de măsură a viscozității cinematice, egală cu raportul dintre viscozitatea dinamică și densitate. [Pron. stoucs, pl. stokși. / < fr. stokes, cf. Stokes – fizician englez]. Vezi definitia »

ANTARES, cea mai strălucitoare stea (variabilă) din constelația Scorpion, situată la c. 160 ani-lumină de Soare. Este de mărimea întîi și de culoare roșiatică; are diametrul de c. 300 de ori mai mare decît al Soarelui. Vezi definitia »