ADÍCĂ adv. 1. Și anume, cu alte cuvinte, va să zică. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis, dar. ♢ Expr. (Substantivat) La o adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. și: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Lat. adde... quod. Vezi definitia »

CIOVLÍCĂ s. f. v. ciovică. Vezi definitia »

SCURSÚRĂ, scursuri, s. f. 1. Apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc. 2. Loc pe unde își face drum o apă curgătoare; făgaș. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + suf. -ură. Vezi definitia »

VATELÍNĂ, vateline, s. f. Material textil din bumbac scămoșat, care se introduce între stofa și captușeala unei haine, pentru a face haina mai călduroasă. – Din germ. Wattelin. Vezi definitia »

FILARIÓZĂ s. f. boală parazitară provocată de filaria. (< fr. filariose) Vezi definitia »