BELADÓNĂ s.f. Mătrăgună. ♦ Medicament preparat din frunzele acestei plante. V. atropină. [< fr. belladone, cf. it. belladonna]. Vezi definitia »

CĂSIȘOÁRĂ, căsișoare, s. f. (Rar) Căsuță. – Casă¹ + suf. -ișoară. Vezi definitia »

lábă (lábe), s. f. – 1. Partea de jos a piciorului, picior de animal și, prin extensie, de om. – 2. Picior. – 3. Mînă, gheară. – 4. Paletă, camă la bătătoare. – 5. (Arg.) Pantof. – 6. (Arg.) Masturbare. – 7. (Arg.) Carte de joc de 5 puncte: fratele labei, carte de joc de 4 puncte. Mag. láb „picior” (Cihac, II, 511; DAR; Gáldi, Dict., 93), din sl. lapa, cf. bg., rus., lapa, pol. łapa. – Der. lăbos, adj.; lăbuș, s. m. (nume propriu de cîine); labagiu, s. m. (Arg., onanist), cu suf. -giu; laboș, s. n. (Trans., cratiță), din mag. lábas „cu labe” (DAR; Gáldi, Dict., 140); lăbănat, adj. (cu picioare lungi). Vezi definitia »

SPERÁNȚĂ s. f. 1. nădejde. ◊ încredere în viitor, în reușita cuiva. 2. (fam.) om capabil, de la care se așteaptă mult în viitor. (< it. speranza) Vezi definitia »

scârmoceálă, scârmocéli, s.f. (reg.) scormoneală, scormonire. Vezi definitia »