bírje (-ji), s. f. – Trăsură de piață, droșcă. Rus. birža „bursă (de lucru)”, loc în care stau și așteaptă cei care închiriază trăsurile, și prin urmare birjarii cu trăsurile lor (Sanzewitsch 198). S-a întrebuințat la început cu funcție adj. o sanie de birje (Alecsandri). – Der. birjar, (vizitiu, droșcar); birjeresc, adj. (de birjar; murdar, trivial); birjerie, s. f. (ocupația birjarului). Vezi definitia »

a prinde în mreje expr. a amăgi; a ademeni; a seduce. Vezi definitia »

pérje (-e), s. f. – Prună. – Var. perjă. Mag. parász „prună”. Der. din „a prăji” (Cihac, II, 252), din pol. perz „pufulețul plantelor” (Tiktin), din săs. Pfirsich „piersic” (Lacea, Dacor., V, 400), din mag. persza „piersică” (Scriban) sau din parje (Byck-Graur) e mai puțin probabilă. În Mold. – Der. perj, s. m. (prun, Prunus domestica), formație regresivă; perjar, s. m. (producător de prune); perjerie, s. f. (livadă de perji). Vezi definitia »

culáje s.f. (reg.) nuiele de răchită din care se fac coșuri. Vezi definitia »

obreáje (-éji), s. f. – (Olt., Trans.) Pantă, mal. – Var. obrejie. Sb. obrežje (Candrea; Scriban). Der. din bg. obruši „parte înaltă”, cf. obîrșie (Conev 41) pare mai puțin sigură. Vezi definitia »