Definita cuvantului deficient
DEFICIÉNT, -Ă adj. Care este în deficit, în pierdere, în pagubă; care produce mai puțin decât trebuie. // s.m. și f. Persoană cu unele defecte fizice sau psihice. [Pron. -ci-ent. / < fr. déficient, it. deficiente].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu deficient
SECONDÁNT, -Ă s.m. și f. v. secundant. Vezi definitia »
client -ă, clienți, -te s. m., s. f. (intl.) 1. victimă potențială a unui hoț. 2. infractor căutat de poliție. 3. ins, tip, individ (protagonist al unei narațiuni argotice). Vezi definitia »
COMITÉNT, -Ă s. m. f. cel care încredințează unui comisionar efectuarea unor operații comerciale sau financiare în contul său. (<germ. Kommitent, it. commettente) Vezi definitia »
DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (Despre linii, raze etc.) Care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcții diferite. ◊ Lentilă divergentă = lentilă care împrăștie razele incidente paralele. ♦ (Mat.; despre o serie) Ai cărei termeni nu au o sumă determinată. 2. (Fig.; despre păreri, concepții) Deosebit, în contradicție, contradictoriu. [< fr. divergent]. Vezi definitia »
EPIBIÓNT s. n. 1. organism care trăiește pe suprafața altor organisme. 2. altoi. (< fr. épibionte) Vezi definitia »