protonotăráș, protonotăráși, s.m. (înv.) secretar-șef, prim-secretar. Vezi definitia »

ștélmaș, ștélmașuri, s.n. (reg.) 1. colțar cu limbă. 2. (în forma: ștelmos) zgârieci (instrument pentru tras linii paralele). Vezi definitia »

PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, s. n. 1. (Înv., pop. și fam.) Plocon, dar, cadou. ◊ Expr. (Fam.) A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Spec. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); p. ext. haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [Var.: (înv.) peșchíș s. n.] – Din tc. peșkeș. Vezi definitia »

BALONÁȘ, balonașe, s. n. Diminutiv al lui balon. – Balon + suf. -aș. Vezi definitia »

premundáș, premundáși, s.m. (reg.) persoană care nu are casă proprie. Vezi definitia »