Definita cuvantului curătură
curătúră1 s.f. sg. (reg.) 1. curățire, curățitură. 2. loc curat (fără rădăcini, cioturi, mărăcini etc.), bun de pășunat. 3. deal cu vii. 4. alunecare de teren; surpătură. 5. rămășițele din ciur după cernerea grâului; codină. 6. boabe (de grâu sau porumb).
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu curătură
CLACHÉTĂ s. f. 1. instrument format din două planșete, pentru a da semnalul în unele exerciții sportive etc. 2. dispozitiv care asigură sincronismul în filmările cinematografice. (< fr. claquette) Vezi definitia »
GRAVÚRĂ s. f. 1. arta de a grava; gravare. 2. gen al graficii în care imaginea este obținută prin reproducerea ei după o placă pe care a fost gravat desenul. 3. placă pe care este gravată o imagine pentru reproducere. 4. imagine obținută prin gravare; stampă. (< fr. gravure) Vezi definitia »
PIROSFÉRĂ s. f. zonă fluidă din interiorul Pământului, cu o temperatură foarte ridicată, sediu al erupțiilor vulcanice. (< fr. pyrosphère) Vezi definitia »
jápcă (jépci), s. f. – Extorsiune, spoliere, jefuire. Bg. – žapka (DAR). – Der. jepcan (var. jăpcan), s. m. (care spoliază); jepcăneală, s. f. (furt, hoție); jepcănitor, s. m. (hoț). Este posibil ca acest cuvînt să depindă de grupul expresiv jerpan, jerpeli. Vezi definitia »
anină, anine s. f. prostituată Vezi definitia »