acerá (-r, -át), vb. – 1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. < Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152). Vezi definitia »

BORDURÁ vb. I. tr. A supune operației de bordurare. [< bordură]. Vezi definitia »

RESTAURÁ vb. I. tr. 1. a reface, a aduce într-o stare asemănătoare cu cea originară (o clădire, o pictură etc.). 2. a reîntrona (un suveran, o dinastie). II. refl. (fig.) a-și restabili forțele, a se întrema. (< fr. restaurer, lat., it. restaurare) Vezi definitia »

răscăcărá (răscácăr, răscăcărát), vb. – A se despărți, a se desface, mai ales la picioare. – Var. răscrăcăna, băscăcăra. Mr. discăcărare. Din crăcăna „a desface picioarele”, cf. bg. raskrak „pas”, raskračjavam „a desface” cu pref. răs-. Vezi definitia »

ATBARA (’ATBARAH) 1. Rîu în Ethiopia și Sudan, afl. dr. al Nilului; 1.120 km. Izv. din Pod. Abisiniei (L. Tana) și este navigabil în perioada ploilor. Se mai numește Bahr-el-Asuat. 2. Oraș în NE Sudanului, la confl. A. cu Nilul; 73 mii loc. (1983). Ciment. Nod de comunicații. Vezi definitia »