IDIOBOTÁNICĂ s. f. ramură a botanicii care studiază plantele considerate individual și nu fitocenologic. (< fr. idiobotanique) Vezi definitia »

lármă (lárme), s. f. – 1. (Înv.) Alertă, alarmă. – 2. Gălăgie, tărăboi, zgomot mare. Germ. Alarm (‹ it. all’arme), prin intermediul sl. (pol., sb., cr. larma), sau al mag. lárma (Cihac, II, 165; Gáldi, Dict., 179). Este un dublet al lui alarmă, s. f., din fr. alarme. Sec. XVIII. – Der. lărmălău, s. n. (Trans., gălăgie), sing. reconstituit din pl. lărmălaie, cf. hărmălaie; lărmui, vb. (înv., a alarma; a face zgomot); lărmuitor, adj. (zgomotos). Vezi definitia »

DERMATOLÍZĂ s.f. (Med.) Tumoare voluminoasă a pielii, de natură conjunctivă; șalazodermie. [< fr. dermatolysis, cf. gr. derma – piele, lysis – dizolvare]. Vezi definitia »

AUTOMÁTICĂ s.f. Ramură a științei și tehnicii care studiază metodele și mijloacele de conducere automată a proceselor tehnice. [< fr. automatique]. Vezi definitia »

TELECONFERÍNȚĂ, teleconferințe, s. f. Conferință organizată și transmisă prin diverse sisteme de telecomunicație. – Tele- + conferință. Vezi definitia »