indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina Vezi definitia »

INTERPELATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face o interpelare. (< fr. interpellateur) Vezi definitia »

TELEVORBITÓR s. n. instalație telefonică specială care permite ca vocea celui care vorbește să fie auzită simultan de mai multe posturi. (< tele¹- + vorbitor) Vezi definitia »

PREMERGĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care precedă pe cineva sau ceva; precursor. (< pre- + mergător) Vezi definitia »

DIAPROIECTÓR s.n. Aparat care permite diaproiecția; proiector pentru diapozitive. [Pron. di-a-pro-iec-. / et. incertă]. Vezi definitia »