PRIÉLNIC, -Ă, prielnici, -ce, adj. Care favorizează apariția sau desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen, a unui eveniment; favorabil, avantajos; potrivit, oportun. [Pr.: pri-el-] – Prii + suf. -elnic. Vezi definitia »

OFTÁLMIC, -Ă, oftalmici, -ce, adj. Care aparține ochiului sau bolilor ochiului, privitor la ochi sau la bolile ochiului. – Din fr. ophtalmique. Vezi definitia »

ELÁGIC adj. (despre acizi) obținut prin oxidarea acidului galic. (< fr. ellagique) Vezi definitia »

NEOCLÁSIC, -Ă adj. 1. Care are ca model arta și arhitectura clasică; referitor la neoclasicism. 2. Curent neoclasic = curent care, afirmând pretinsa capacitate de autoreglare armonioasă a capitalului, se întoarce spre tezele pretins clasice. [Cf. fr. néo-classique, it. neoclassico]. Vezi definitia »

NICOTÍNIC, -Ă I. adj. 1. referitor la nicotină. ♦ acid ~ = compus organic cristalin, incolor, din nicotină. 2. produs de nicotină. II. s. f. pl. grupă de substanțe care au aceeași acțiune ca nicotina. (< fr. nicotinique) Vezi definitia »