hapúc, hapúcuri, s.n. (reg.) minge din păr de bou; cocică, gocică, cotcă, tapcă, mișă, mișhic, surducă. Vezi definitia »

stuc (-curi), s. n. – Material folosit în decorații arhitectonice; decorație arhitectonică. – Var. ștuc, și der. Fr. stuc. – Der. stuca, vb. (a orna cu stuc); stucatură, s. f., din it. stuccatura. – Var. din germ. Stuck (Borcea 213). Vezi definitia »

nepotúc, -ă, s.m. și f. (reg.) nepoțel, nepotuț. Vezi definitia »

LACTODÚC s. n. conductă specială pentru transportul laptelui. (< fr. lactoduc) Vezi definitia »

cuc¹ s.n. (reg.) 1. plăcintă. 2. sângerete (preparat din carne de porc cu sânge). Vezi definitia »