Definita cuvantului cușniță
cușníță, cușníțe, s.f. (reg.) 1. vatră de piatră pe care lucrează fierarul sau potcovarul și pe care își așează uneltele de lucru; fierărie, făurărie, potcovărie. 2. unealtă a dulgherului sau a rotarului; cobâlă, corniță, scaun de înspițat roata.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cușniță
PENITÉNȚĂ s. f. 1. pedeapsă pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul pentru ispășirea păcatelor; canon. 2. pocăință. (< fr. pénitence, lat. paenitentia, it. penitenza) Vezi definitia »
TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical mai mare decât lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pr.: te-or-] – Din fr. théorbe. Vezi definitia »
COSINUSOÍDĂ s. f. reprezentare grafică a funcției cosinusului. (< fr. cosinussoïde) Vezi definitia »
sugrúndă (-de), s. f. – (Olt.) Streașină, margine a acoperișului. Origine incertă. După Bogrea, Dacor., I, 259 (cf. REW 8438a), din lat. *subgrunda; poate mai bine în loc de *sugrindă ‹ sub grindă, cf. grindă. Cuvînt puțin folosit, lipsește în dicționare și pare rezultatul unei deformații locale. Vezi definitia »
EXOGÍRĂ s. f. gen fosil de lamelibranhiate, cu valvele inegale, în spirală. (< fr. exogyre) Vezi definitia »